Taxarea inversă – o nouă modificare a Codului Fiscal

Una dintre cele mai importante prevederi din noul Cod Fiscal prevăzute pentru anul 2016 o reprezintă extinderea taxării inverse pentru livrările taxabile de clădiri, părți de clădire și terenuri.

Taxarea inversă este un mecanism fiscal ce presupune o modificare în ceea ce privește aplicarea TVA-ului. Conform acestei prevederi obligația de a aplica TVA pentru o anumită tranzacție se mută de la furnizor la cumpărător.

Mai exact acest lucru înseamnă că taxa pe valoarea adaugată se încasează la final, atunci când produsul respectiv ajunge la client

Taxarea inversă are ca scop combaterea anumitor tipuri de fraudă cunoscute în domeniul TVA şi constă în inversarea obligaţiei de plată a TVA de la furnizor/prestator (conform regulilor obişnuite) la beneficiar, pentru operaţiunile derulate între plătitorii de TVA, în anumite sectoare cu risc crescut de fraudă.

În anul 2015 taxarea inversa se aplica unor operațiuni precum: livrările de deşeuri, material lemnos, cereale şi plante tehnice, energie electrică, transferul de certificate verzi sau transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

Începand cu 1 ianuarie 2016, prin intrarea în vigoare a prevederilor noului Cod fiscal aprobate prin Legea nr. 227/2015 se extinde aplicarea taxării inverse și pentru livrările taxabile de clădiri, părți de clădire și terenuri.

De asemenea, prin noul Cod fiscal se introduce taxarea inversă, până la 31 decembrie 2018, pentru următoarele operațiuni efectuate în interiorul țării:

– furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate

pentru utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe anumite frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare;

-furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și

unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate

utilizatorului final;

– furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.

Prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 vor fi definite bunurile care vor intra sub incidența taxării inverse până la 31 decembrie 2018, fiind stabilite și codurile NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, cu modificarile si completarile ulterioare, corespunzătoare bunurilor pentru care s-a reglementat aplicarea taxarii inverse.

Pentru situaţiile tranzitorii care pot apărea ca urmare a includerii acestor operaţiuni în categoria celor pentru care se aplică taxarea inversă se va avea in vedere regimul în vigoare la data exigibilităţii de taxă.

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.

(2) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi.

(3) Pentru bunurile transmise în vederea testării sau verificării conformităţii, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar.

(4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producţie.

(5) Prin normele metodologice sunt definite contractele de consignaţie, stocurile la dispoziţia clientului, bunurile livrate în vederea testării sau a verificării conformităţii.

(6) Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca un proprietar. Prin excepţie, în cazul contractelor care prevăd că plata se efectuează în rate sau al oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat beneficiarului.

(7) Prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.

(8) În cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.

(9) În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.

(10) Prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiarul serviciilor în conformitate cu art. 307 alin. (2), care sunt prestate continuu pe o perioadă mai mare de un an şi care nu determină decontări sau plăţi în cursul acestei perioade, se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic, atât timp cât prestarea de servicii nu a încetat.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), livrarea continuă de bunuri, altele decât cele prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) şi f), pe o perioadă care depăşeşte o lună calendaristică, care sunt expediate sau transportate într-un alt stat membru decât cel în care începe expedierea ori transportul bunurilor şi care sunt livrate în regim de scutire de TVA sau care sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un alt stat membru de către o persoană impozabilă în scopul desfăşurării activităţii sale economice, în conformitate cu condiţiile stabilite la art. 294 alin. (2), se consideră ca fiind efectuată în momentul încheierii fiecărei luni calendaristice, atât timp cât livrarea de bunuri nu a încetat.

(12) Prestările de servicii care nu se regăsesc la alin. (7) – (10) se consideră efectuate la data finalizării prestării serviciului respectiv.

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator(alin.1)

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:

  1. a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
  2. b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;
  3. c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi alin. (2) lit. a), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

  1. a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul, cu condiţia ca la data exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 275 şi 278, realizate în cursul anului calendaristic;
  2. b) persoanele impozabile, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

 

Astfel, în situaţia în care faptul generator de taxă al operațiunilor intervine până la data de 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu se aplică taxare inversă dacă factura este emisă după data de 1 ianuarie 2016. Pentru facturile emise până la data de 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator intervine după data de 1 ianuarie 2016, taxarea inversă se aplică numai pentru diferența pentru care taxa este exigibilă după 1 ianuarie 2016.

Anul acesta a început deja cu o modificare majoră a Codului Fiscal, iar pe parcursul anului vor inteveni și alte modificari. Pentru aplicarea corecta a noilor reglementari valabile in 2016 îți recomandăm  să apelezi cu încredere la o firma care prestează servicii de consultanță fiscală.

 

Leave a Reply 0 comments

Leave a Reply: